Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice în România (PNIESC)

În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să-și crească obiectivul pentru 2030 la un minim de 34% din surse regenerabile. În consecință, ținta din PNIESC actualizat a fost revizuit de la o cotă propusă inițial de 27,9% la 30,7%. Acest nou obiectiv a fost determinat în principal pe baza recomandării Comisiei de a alinia prognozele macroeconomice naționale cu cele din "Raportul de îmbătrânire: Proiecții economice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE (2016-2070)", în contextul scoaterii din operare a capacităților pe cărbune.

Pentru a atinge obiectivul propus, România are în vedere dezvoltarea unor capacități adiționale de SRE (surse regenerabile de energie) de aproximativ 6,9 GW față de anul 2015. Realizarea acestei ținte va necesita o finanțare adecvată din partea UE, pentru asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare și a flexibilității producției de energie din surse regenerabile. Acest lucru poate fi asigurat prin instalarea de capacități de rezervă pe gaze naturale, soluții de stocare și tehnici avansate de management al rețelelor. Complementar, România și-a propus ca țintă finală o reducere mai mare a consumurilor de energie primară și finală până în anul 2030. Astfel, România țintește un consum de energie primară de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obținând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referință PRIMES 2007[1]. Mai mult, pentru a se conforma obligațiilor prevăzute la Art. 7 din Directiva (UE) 2018/2002 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România trebuie să atingă o valoare cumulată a economiilor noi de energie echivalentă cu 10,12 Mtep în perioada 2021 – 2030.

În ceea ce privește dimensiunea securității energetice, Comisia a recomandat o descriere a măsurilor de sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor din domeniul securității energetice cu accent pe diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței energetice. Pentru a asigura securitatea energetică la nivel național, România a luat sau se angajează să ia măsuri pentru implementarea mai multor proiecte în ceea ce privește diversificarea resurselor, respectiv:

• Implementarea cadrului legal necesar deciziilor finale de investiție în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre;
• Adoptarea Planului de decarbonizare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie electrică pe bază de cărbune – cu scopul de a asigura o tranziție sustenabilă către o producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon;
• Diversificarea surselor de uraniu pentru Nuclearelectrica;
• Prelungirea duratei de operare și construcția de capacități noi nucleare;
• Dezvoltarea de noi capacități pe SRE și integrarea cu alte piețe din regiune precum și promovarea utilizării hidrogenului;
• Dezvoltarea/optimizarea infrastructurii existente a rețelelor de energie electrică și gaze naturale, cu impact pozitiv asupra capacității de preluare a energiei produse din RES și asupra nivelului de interconectivitate;
• Dezvoltarea capacităților de stocare.

De asemenea, la sugestia Comisiei Europene, România a definit obiective ambițioase referitoare la consolidarea pieței interne de energiei. Primii pași făcuți în acest sens se referă la liberalizarea completă a pieței energiei cu adoptarea unor măsurilor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili și combaterea sărăciei energetice. Prin varianta actualizată a Planului, România clarifică și obiectivul asumat privind nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice de transport, care va atinge cel puțin 15,4% în 2030, pe baza unui calendar de progres a proiectelor actuale și preconizate, administrat de operatorul de transport și sistem al energiei electrice.

[1] https://energy.ec.europa.eu/system/files/2020-04/ro_final_necp_main_ro_0.pdf