Conceptul de guvernanță pe mai multe niveluri reprezintă o nouă paradigmă de înțelegere a modului în care autoritatea și competențele sunt distribuite și partajate între instituțiile europene, statele membre și autoritățile subnaționale.

Guvernanța multi-nivel (MLG) nu se limitează la explicarea relațiilor verticale de subordonare între aceste niveluri, ci subliniază și importanța cooperării orizontale între actorii care operează la niveluri similare, cum ar fi colaborarea între regiunile statelor membre sau între autoritățile locale. În plus, acest concept integrează interacțiunile diagonale, care traversează diverse sectoare și domenii de politici, reflectând complexitatea guvernanței contemporane din Uniunea Europeană, în care abordările sectoriale tradiționale sunt înlocuite de necesitatea coordonării intersectoriale și interinstituționale.

dimensiuni-MLG-cub

Astfel, guvernanța pe mai multe niveluri devine un cadru analitic comprehensiv, acoperind trei dimensiuni distincte (ca în figură) care reglementează relațiile de autoritate și cooperare în cadrul Uniunii Europene: dimensiunea verticală (multi-nivel), dimensiunea orizontală (multi-sectorială), dimensiunea diagonală (multi-actor).

Dimensiunea verticală (multi-nivel)

Această dimensiune se referă la distribuția autorității și responsabilităților între nivelurile de guvernare supranaționale, naționale, regionale și locale. Deciziile nu mai sunt luate exclusiv de guvernele naționale, ci implică o delegare de competențe între diferitele niveluri, asigurând o guvernanță mai deschisă și mai echilibrată. MLG permite o mai bună adaptare a politicilor la contextul local, în timp ce menține coerența cu normele și reglementările supranaționale. În Uniunea Europeană (UE), guvernarea multi-nivel asigură implementarea eficientă a politicilor și respectarea diversității și specificităților regionale și locale. Principalele caracteristici ale guvernanței verticale la nivelul Uniunii Europene la structuri de guvernare supranațională și națională, rolul regiunilor și autorităților locale, principiul subsidiarității.

UE funcționează pe baza unui sistem de guvernare care include instituții supranaționale (Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul UE) și autorități naționale (guvernele statelor membre). Această structură permite alinierea politicilor și legislației europene cu nevoile și prioritățile naționale. Multe dintre politicile UE sunt implementate direct de autoritățile regionale și locale, în timp ce altele necesită colaborarea între diferite niveluri de guvernare. Principiul subsidiarității, consacrat în Tratatul de la Maastricht și în alte documente fundamentale ale UE, stipulează că deciziile ar trebui să fie luate la cel mai apropiat nivel de cetățeni, atunci când acest lucru este posibil. Astfel, competențele sunt distribuite între UE și statele membre în funcție de eficiența și eficacitatea intervenției la diferite niveluri. Mecanismele de coordonare pe mai multe niveluri contribuie la gestionarea interacțiunile între diferitele niveluri de guvernare, în această categorie fiind incluse comitete interguvernamentale, grupuri de lucru și platforme de colaborare.

Dimensiunea orizontală (multi-sectorială)

Se concentrează pe cooperarea dintre actorii care operează la același nivel de guvernare, cum ar fi interacțiunile între autoritățile regionale din diferite state sau între organizațiile locale din cadrul aceleași regiuni. Uniunea Europeană încurajează cooperarea între regiunile și localitățile din statele membre prin diferite mecanisme, cum ar fi Comitetul Regiunilor sau inițiativele de cooperare transfrontalieră (Interreg). Această dimensiune permite schimbul de cunoștințe și bune practici între autoritățile regionale și locale, promovând o convergență între diferite zone ale Uniunii. Parteneriatele între state membre contribuie la dezvoltarea unor politici mai coerente și eficiente la nivel european, în domenii precum transportul, protecția mediului sau dezvoltarea economică.

Dimensiunea multi-sectorială pune accent pe colaborarea și coordonarea între sectoare diferite, pentru a aborda probleme complexe care nu pot fi rezolvate eficient de un singur sector sau de o autoritate centralizată. Această dimensiune se caracterizează prin furnizarea unui cadru politic integrat ce abordează probleme transversale din mai multe sectoare precum energie, transport, agricultură și industrie.

Dimensiunea diagonală (multi-actor)

Această dimensiune intersectează atât dimensiunea verticală cât și cea orizontală unde politicile sectoriale sunt adesea interconectate și necesită colaborare între multiple niveluri de guvernare și actori din domenii diverse. De exemplu, politicile privind schimbările climatice sau digitalizarea presupun nu doar colaborare între instituțiile europene și statele membre, ci și implicarea sectorului privat, organizațiilor non-guvernamentale și societății civile. Uniunea Europeană fiind o entitate supranațională care include state cu sisteme politice, economice și culturale diverse, a dezvoltat mecanisme și structuri care să permită participarea mai multor actori în procesul decizional și de guvernare.