Tranziția energetică nu este doar o transformare tehnologică. Ea reprezintă o schimbare profundă de paradigmă economică, socială și instituțională. Trecerea de la un model bazat pe combustibili fosili la unul centrat pe energie regenerabilă, eficiență energetică și neutralitate climatică presupune intervenții coordonate la multiple niveluri de decizie.

Guvernanța multi-nivel (Multi-Level Governance - MLG ) presupune coordonarea și colaborarea dintre diferite niveluri de autoritate - local, regional, național și supranațional - în procesul de elaborare, implementare și monitorizare a politicilor publice. În domeniul energiei și schimbărilor climatice, această abordare devine esențială deoarece competențele sunt distribuite între multiple structuri administrative. Uniunea Europeană stabilește obiective strategice ambițioase - precum neutralitatea climatică până în 2050 - dar implementarea concretă a acestor obiective depinde în mare măsură de statele membre și, mai ales, de autoritățile locale și regionale. Orașele gestionează transportul public, planificarea urbană, eficiența energetică a clădirilor, iluminatul public sau gestionarea deșeurilor – domenii care au impact direct asupra emisiilor de carbon. Astfel, fără o coordonare eficientă între nivelurile de guvernanță, obiectivele climatice rămân simple declarații strategice. În aceste condiții, tranziția energetică implică:

  • politici fiscale și de reglementare (nivel național și european),
  • infrastructură energetică și rețele (nivel național și regional),
  • planificare urbană și mobilitate (nivel local),
  • investiții private și parteneriate public-private,
  • implicarea cetățenilor și schimbarea comportamentelor.

Această complexitate face imposibilă gestionarea eficientă a procesului printr-un model ierarhic tradițional, de tip „top-down”. În schimb, este necesar un sistem colaborativ, în care deciziile sunt partajate, iar responsabilitățile sunt distribuite în mod clar și coerent, astfel încât guvernanța multi-nivel să permită:

  • alinierea obiectivelor strategice europene cu nevoile locale;
  • adaptarea soluțiilor la specificul fiecărei regiuni;
  • evitarea suprapunerilor sau conflictelor de competență;
  • utilizarea eficientă a resurselor financiare și instituționale.

Unul dintre cele mai importante avantaje ale MLG este capacitatea de a asigura coerența politicilor publice. În absența acesteia, pot apărea situații în care strategiile naționale contravin priorităților regionale sau în care planurile locale nu sunt corelate cu obiectivele europene. Prin mecanisme de coordonare verticală (între UE, stat și autorități locale) și orizontală (între regiuni sau între orașe), MLG facilitează integrarea politicilor de energie, transport, dezvoltare regională și mediu într-un cadru unitar. În plus, această coordonare este esențială pentru absorbția eficientă a fondurilor europene destinate tranziției verzi. Programele de finanțare solicită din ce în ce mai mult coerență strategică și parteneriate interinstituționale.

Regiunile europene diferă semnificativ în ceea ce privește structura economică, resursele naturale, nivelul de dezvoltare și capacitatea administrativă. O politică energetică uniformă, aplicată rigid, riscă să fie ineficientă sau chiar contraproductivă. Guvernanța multi-nivel permite adaptarea măsurilor la specificul local. De exemplu:

  • Regiunile cu potențial solar ridicat pot prioritiza energia fotovoltaică.
  • Zonele cu tradiție industrială pot investi în reconversie energetică și inovare tehnologică.
  • Comunitățile rurale pot dezvolta soluții de bioenergie sau micro-producție.

Această flexibilitate crește reziliența sistemului energetic și permite gestionarea mai eficientă a crizelor - fie că vorbim despre volatilitatea prețurilor, întreruperi de aprovizionare sau dezastre naturale.

Un alt element esențial al guvernanței multi-nivel este implicarea actorilor relevanți: autorități locale, mediul privat, organizații neguvernamentale și cetățeni. Tranziția energetică presupune schimbări majore – renovarea clădirilor, modificarea sistemelor de transport, investiții în infrastructură verde. Fără acceptare socială și participare activă, aceste transformări pot întâmpina rezistență. MLG contribuie la creșterea legitimității democratice a deciziilor, prin apropierea procesului decizional de cetățean și prin integrarea consultărilor publice și a parteneriatelor locale.

În România, necesitatea unei guvernanțe multi-nivel eficiente este cu atât mai mare cu cât procesul de descentralizare este încă incomplet, iar capacitatea administrativă diferă semnificativ între regiuni. Coordonarea între nivelul național (strategii energetice și PNIESC), nivelul regional (dezvoltare regională) și nivelul local (planuri de mobilitate urbană, eficiență energetică, regenerare urbană) reprezintă o condiție esențială pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică. În absența unui model coerent de guvernanță, există riscul fragmentării inițiativelor și al utilizării ineficiente a resurselor. Astfel guvernanța multi-nivel nu este doar un concept teoretic al integrării europene. Ea reprezintă o necesitate practică pentru gestionarea unei transformări sistemice precum tranziția energetică.

Înapoi la Guvernanța multi-nivel